Fulguraţii

1. La originea gemetelor femeieşti stă corsetul.

2. Copiii întâi ridică două degete răsfirate, ca şi cum ar proclama victorie. Unii îşi agită degetele, eu-eu-eu, în timp ce alţii, mai rafinaţi, le ţin lipite încremenit. În timp se ajunge la ridicarea unei palme deschise, ca pentru a arăta intenţiile bune şi, mai târziu, se ridică direct în picioare când vor să spună ceva. În final încep doar să vorbească de jos. Regulile şcolare de politeţe se internalizează şi se rafinează, ca toate celelalte.

3. Mă simţeam ca un poet sensibil într-un film comunist: genul ăla de personaj care, în condiţii austere, e primul care se sinucide.

~ de Ciprian Jurma pe decembrie 12, 2007.

2 Răspunsuri to “Fulguraţii”

  1. 4. pe cand noi ‘fulguratii’?

  2. 5. ti-am raspuns in ultima insemnare. :)

Lasă un Răspuns